Pentru o familie aflată în primele ore după un deces, întrebarea „ce s-a schimbat în legislație” pare secundară. În 2026 însă, modificările acumulate în ultimii doi ani se văd direct în trei locuri: în costul final al serviciului, în timpul petrecut la ghișeu și în lista de documente care trebuie strânse. Trecerea stării civile pe suport electronic, majorarea cotei standard de TVA, obligativitatea facturii electronice inclusiv către persoane fizice, noua lege a pensiilor și câteva reglementări europene de mediu au schimbat, fiecare în felul său, modul în care se organizează o înmormântare sau o incinerare. Urmează o trecere în revistă a schimbărilor cu efect practic, nu a celor rămase la stadiul de proiect.
Starea civilă a trecut pe electronic, dar termenele au rămas aceleași
Cea mai vizibilă schimbare administrativă este migrarea actelor de stare civilă în Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC), proiect derulat de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și extins gradual la nivel național în ultimii ani. Consecința practică pentru familii: actul de deces se întocmește electronic, iar certificatele pot fi solicitate, acolo unde sistemul este operațional, de la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, nu doar de la cel din raza locului unde s-a produs decesul. Pentru rudele plecate din localitatea natală, acest lucru elimină un drum care, până nu demult, era obligatoriu.
Ce nu s-a schimbat sunt termenele. Declararea decesului rămâne obligatorie în trei zile calendaristice de la încetarea din viață, termen care include ziua decesului și ziua declarării. În cazul morții violente sau al descoperirii tardive a decedatului, termenul scade la 48 de ore, iar înregistrarea depinde de avizul organelor de urmărire penală. Depășirea termenului nu blochează definitiv procedura, dar transformă o formalitate de 20 de minute într-un dosar care necesită aprobarea parchetului. Certificatul de deces și adeverința de înhumare sau de incinerare se eliberează gratuit, adeverința într-un singur exemplar — motiv pentru care pierderea ei rămâne una dintre cele mai costisitoare erori de procedură.
Certificatul medical constatator al decesului, documentul care deschide întregul lanț, este emis în continuare de medic pe formular tipizat, cu transmitere electronică în unitățile sanitare care au integrat fluxul. Pentru decesele produse la domiciliu în mediul rural, unde constatarea se face de medicul de familie sau de un medic desemnat, procedura a rămas în mare parte pe hârtie.
Fiscalitatea: cota de 21%, factură electronică și plăți în numerar limitate
Din 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate la 11%. Serviciile funerare, sicriele, transportul funerar și lucrările de monument se facturează la cota standard. Efectul este mecanic: un pachet care ajungea la 10.000 de lei cu TVA inclus în vara lui 2025 costă acum, la același preț net, aproximativ 10.170 de lei — o creștere de circa 1,7% provenită exclusiv din impozitare. Suprapusă peste scumpirea materialelor și a manoperei, ea explică o parte din diferențele față de ofertele de acum doi ani.
A doua schimbare ține de documentul fiscal. Facturarea prin sistemul RO e-Factura a devenit obligatorie în relația cu persoanele fizice de la 1 ianuarie 2025, după ce fusese introdusă între firme din iulie 2024. În practică, familia primește factura pe e-mail sau pe hârtie, dar exemplarul cu valoare legală este cel transmis în sistem. Un prestator care refuză emiterea facturii și propune „o chitanță simplă” lucrează, în 2026, în afara cadrului legal — iar fără factură, ajutorul de deces și eventualele decontări nu pot fi justificate.
În fine, plafoanele de încasări în numerar au fost strânse succesiv, ceea ce a împins tot mai multe case funerare către plata cu cardul sau prin transfer bancar. Familiile care obișnuiau să achite integral cash pachete de 8.000–12.000 de lei se lovesc acum de refuzuri justificate legal.
Ajutorul de deces, după intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor
Legea pensiilor publice aplicabilă din septembrie 2024 a păstrat ajutorul de deces ca prestație de asigurări sociale, dar a reașezat procedurile. Cuantumul se raportează la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat: în 2025 acesta a fost de 8.620 de lei pentru decesul asiguratului sau pensionarului și jumătate din sumă pentru un membru de familie aflat în întreținere. Pentru 2026, valoarea urmează același mecanism, motiv pentru care suma exactă trebuie verificată la casa teritorială de pensii sau la angajator înainte de a construi bugetul înmormântării.
Dreptul se solicită în termen general de trei ani de la data decesului, pe baza cererii, a certificatului de deces, a actului de identitate al solicitantului, a documentelor care dovedesc calitatea de asigurat sau pensionar și a facturii ori chitanței care atestă suportarea cheltuielilor. Separat, primăriile pot acorda ajutoare de urgență pentru familiile fără venituri, în baza legislației privind venitul minim de incluziune, aplicabilă integral din 2024. Sumele sunt stabilite prin hotărâre de consiliu local și variază de la câteva sute de lei la 3.000–4.000 de lei, în funcție de bugetul localității.
Incinerarea: cerere în creștere, infrastructură rigidă și o regulă venită dinspre stomatologie
Numărul crematoriilor umane autorizate din România rămâne de ordinul unităților, concentrate în București și în câteva orașe mari, în timp ce cererea a crescut constant în mediul urban. Rezultatul este un decalaj de programare care poate ajunge la câteva zile, cu costuri suplimentare de depunere. Orientativ, taxa de incinerare se situează în 2026 între 1.800 și 3.000 de lei, iar un pachet complet cu ceremonie și urnă între 4.500 și 8.000 de lei, sub costul unei înmormântări clasice cu concesiune de teren, care pornește de la 8.000–9.000 de lei în orașele mari.
Partea de reglementare vine dinspre mediu. Autorizarea crematoriilor presupune monitorizarea emisiilor, iar mercurul din lucrările dentare vechi este una dintre sursele urmărite: amalgamul se volatilizează la temperaturile de peste 800 de grade din camera de ardere. Din 1 ianuarie 2025, regulamentul european privind mercurul interzice, cu excepții limitate, folosirea amalgamului dentar în Uniunea Europeană. Pe măsură ce tratamentele moderne pentru dinți lipsă, bazate pe titan și ceramică, au înlocuit definitiv plombele cu mercur, presiunea asupra sistemelor de filtrare scade — însă efectul se va măsura în decenii, nu în ani. Rămâne în vigoare și obligația de a extrage stimulatoarele cardiace înainte de incinerare, motiv pentru care familiei i se cere o declarație explicită pe acest subiect.
Cimitirele intră pe hartă: registre digitale, plăți online, concesiuni scumpite
Un număr crescând de administrații locale au digitalizat evidența cimitirelor: registre electronice ale locurilor de veci, hărți cu poziționare pe parcelă și posibilitatea de a verifica online scadența concesiunii. Plata taxelor de întreținere și, în unele cazuri, a concesiunii se face prin platformele naționale de plăți electronice, ceea ce a redus vizibil numărul locurilor declarate abandonate pentru neplată — principala cauză a pierderii dreptului de folosință.
Costurile au urcat însă odată cu impozitele și taxele locale actualizate pentru 2026. Concesionarea unui loc de veci pornește de la câteva sute de lei în comune și ajunge, în municipiile mari, la 3.000–12.000 de lei pentru șapte ani, cu valori superioare în cimitirele centrale. Un monument din granit se încadrează orientativ între 4.000 și 15.000 de lei, în funcție de material și de dimensiune.
Memoriale digitale și primele reguli pentru conținutul generat artificial
Plăcuțele cu cod QR montate pe monument, care trimit către o pagină memorială cu fotografii și mesaje, au devenit un serviciu curent, la prețuri de 150–600 de lei. Transmisiunea live a ceremoniei pentru rudele din străinătate a rămas în ofertă după perioada pandemiei, cu tarife de 300–800 de lei. Ambele ridică o problemă de date: informațiile despre persoana decedată nu intră, ca regulă, sub incidența regulamentului general privind protecția datelor, dar fotografiile și mesajele aparținând rudelor în viață intră — iar responsabilitatea revine celui care administrează pagina, nu firmei care a vândut plăcuța.
Noutatea anului ține de conținutul generat artificial. Regulamentul european privind inteligența artificială prevede, începând din august 2026, obligații de transparență pentru materialele sintetice: vocile și chipurile recreate digital trebuie marcate ca atare. Serviciile de tip „memorial interactiv”, care reconstruiesc vocea unei persoane decedate pe baza înregistrărilor de familie, intră în această categorie. Piața românească este încă la început, dar întrebările apar deja la contractare.
Ce s-a schimbat în relația dintre familie și casa funerară
Dincolo de texte de lege, practica comercială s-a modificat în câteva puncte concrete:
- devizul detaliat, cu prețuri nete și TVA separat, a devenit standard la operatorii serioși, pentru că factura electronică nu permite formule vagi de tipul „pachet complet”;
- listele operatorilor avizați sanitar și autorizați de autoritățile locale, conform legislației privind cimitirele și serviciile funerare, sunt publicate de tot mai multe primării și consilii județene, ceea ce permite o verificare de două minute înainte de semnare;
- contractele de servicii funerare încheiate în avans, cu plata eșalonată, se răspândesc fără a beneficia încă de o reglementare dedicată privind garantarea sumelor — un gol legislativ semnalat repetat de operatori;
- transportul internațional al decedaților a rămas dependent de pașaportul mortuar și de acordurile internaționale în materie, cu proceduri consulare aproape neatinse de digitalizare; costurile de repatriere din Europa de Vest se situează orientativ între 2.500 și 5.000 de euro.
Pentru 2026 și 2027, punctele de urmărit sunt actualizarea normelor de aplicare a legislației privind cimitirele și serviciile funerare, extinderea completă a certificatului medical constatator al decesului în format electronic și eventuala reglementare a contractelor funerare pre-plătite. Până atunci, diferența dintre o procedură de trei zile și una de două săptămâni ține tot de documente: certificatul medical, actul de identitate al decedatului, adeverința de înhumare și, acolo unde există anchetă, avizul parchetului.
